joi, 4 februarie 2016

pentru iasi

Am 48 de ani si sunt nascut in Iasi. De treisprezece ani locuiesc in Italia, langa Florenta, impreuna cu familia mea. Sotia mea este tot ieseanca, doar baiatul nostru s-a nascut aici. Asadar eu sunt o particica din acea diaspora (economica) care uneori conteaza si voteaza. 

Ca locuiesc aproape de Florenta nu e o conditie si nici o calificare ca m-as pricepe in plus la ce inseamna un oras frumos sau al culturii. Aceasta vecinatate doar ma tulbura atunci cand ma reintorc in Iasi.

Am lucrat 16 ani, inainte de a emigra, la CUG, trei dintre acesti ani de munca i-am facut pe vremea proletariatului care era invitat sa fie unit... Asadar am o usoara imagine a Iasului si de dinainte de '89, stiu bine tramvaiele 5 ce purtau din cartierele "dormitor", Dacia si Alexandru, in zona industriala o multime de oameni cenusii. Mergeam turtiti de-a valma la o fabrica de stat. La stat, adica in locul unde: "ei se faceau ca ne platesc, iar noi ne faceam ca muncim", pentru ca: "pauzele lungi si dese sunt cheia marilor succese!". 

Am plecat de nevoie la 35 de ani. Eram modelat dupa acele lozinci si dupa acea mentalitate, si astfel mi-a fost mult mai greu sa fiu competitiv, activ, rezistent, interesat si productiv in noile locuri de munca. In momentul plecarii mele credeam ca Iasul e cel mai frumos oras din lume. Ma mandream cu gradina botanica si parcul Copou. Asa cum astazi iesenii se mandresc cu oraselul-shop "Palas". Doar ca am vazut Florenta si Roma si gusturile sau schimbat mult si de tot.

Cum vad eu Iasul? Trebuie sa-l mai vad? M-as putea multumi cu Florenta, si astfel sa las iesenii cu Iasul lor cu tot.

Dar cum eu nu sunt nici asa, nici altfel, nici integrat, nici proaspat venit, intre doua lumi, cu doua cetatenii si cu doua pasapoarte, asa e ce simt si fata de Iasi. Asa e si Iasul. Pai e un oras nedefinit, nici asa, nici altfel, nici inceput, nici terminat. 

Nu e nici un oras evreiesc desi pe la 1900 in Iasi erau peste o suta de case de cult evreiesti (restaurante, bai rituale, etc), iar populatia evreiasca era consistenta.

E un oras post comunist, in care capitalismul nu e generos pe partea de "design", putine locuri florentine (nu e generos nici pe alte parti). Pai daca iei trenul de la Ciurea la Iasi ai halta CUG, unde vezi in zile insorite sau ploioase niste amarati dormind sau vegetand pe acolo. Asadar la 26 de ani de la revolutie nimeni nu este inca in stare sa demoleze halta CUG. Nu  mai zic ca vezi si CUG-ul care e de o tristete tulburatoare. Daca iei trenul de la Ungheni la Iasi ce vezi? Pai e posibil sa te intampine groapa de gunoi de la Tomesti. Un alt mod de a spune "bun venit!".

Pai Iasul e un oras post industrial, cu asezaminte desfiintate, abandonate, destructurate, furate, ruginite, rupte, bombardate. Putini copaci, putina verdeata, putine parcuri, agitatie, taxiuri, distribuitoare de cafea (multe). In halele fostei Fabrici de Tigarete s-ar fi putut face cinci sali de cultura, cinci cluburi (cu ISE cu tot) sau cinci biblioteci. Asta asa ca exemplu, si asta despre ceva care ne lipseste si ne poate diferentia de alte orase. Asa cum si in alte spatii s-ar fi putut face altceva decat sa se vinda cuie si mezeluri.

Asadar iesenii nu mai au nimic cu primul teatru idis din Europa, nu exista nici un festival al muzicii Klezmer. Iesenii nu mai au nimic nici cu comunismul, desi tata, la cei 80 de ani, merge la clubul pensionarilor nascocit intr-o fosta centrala termica de cartier, si acolo povesteste de "Metalurgica" si de tineretea lui de secretar de partid. Nu exista nici un muzeu al comunismului, cu bune si cu rele. Iesenii nu au industrie, au o ruina dintr-o alta lume. Iesenii nu stiu cine sunt, se simt "Palas", se simt piata Unirii sau piata Alexandru (cu turcismele si made in China necesar). Unii se simt Nichita cu amorurile lui, iar altii se simt Corduneanu cu clanul lor.

Eu cand vin in Iasi vad inca cfr-isti ciocanind rotile de tren, pasarela de la Gara, dughene, amaneturi, case de schimb si agentii de turism (fara autogara). Vad multi tineri la orice ora in baruri si pe terase care nu stiu se pare ca timpul costa bani. Asadar ori au asa de multi bani ca au asa de mult timp, ori nu au auzit de voluntariat. Ce actiuni de volunariat se pot face in Iasi? Sa curatim de pet-uri platoul de la releu de exemplu. Tinerii acestia par a nu face nimic pentru cariera lor, pentru instructia lor, pentru orasul lor. Am avut un amic neamt care a venit aici in Italia sa se stabileasca, dupa ce a ajuns s-a dus la Primarie sa se intereseze in ce proiecte comunitare se poate implica. Italienii, au ramas putin surprinsi, nu erau pregatiti cu raspunsul la intrebarea: "Ce pot sa fac concret, acum, eficient, pentru orasul meu?". Se intampla si la case mai mari.

Eu cand vin in Iasi sunt trist.

Eu cred ca un oras incepi sa-l cunosti de la portile lui. Iar Iasul nu sta cel mai bine. De aceea am amintit de halta CUG, pentru mine e semnalul neputintei si ineficientei administratiilor ce au condus Iasul 26 de ani. Pentru ca un primar, dincolo de termoficare si asfaltare, trebuie sa inlature uratul pur si simplu. Un primar trebuie sa fie indragostit de urbea lui si sa stearga, cat e posibil, zbarciturile si mizeria din locurile cele mai ascunse si neinsemnate (cum ar fi halta CUG). Frumosul care nu costa prea mult, eleganta care nu cere efort. Dar ineficienta si lipsa de viziune a admnistratiei se poate citi si cand privesti la gara Socola, pana acolo ajunge trenul de la Chisnau (pe terasamentul rusesc). Nimeni in 26 de ani nu a fost in stare sa lungeasca acest terasament pana in gara Nicolina (sa fie cu adevarat internationala si primitoare) si astfel sa avem o legatura directa feroviara cu Chisinaul fara schimbarea rotilor la Ungheni. Sigur ca e vorba si de semnificatii si simbol. Dar, si aici e influenta Florentei, se traieste din plin din semnificatii si simboluri.

Eu daca as candida la administratia locala as face o conferinta de presa in aceste doua locatii. Printre zdrente si izmene in fata CUG-ului, si in fata trenului care nu ajunge pana in Iasi. Si conferinta mea de presa s-ar chema: "26 de ani asa, 26 de ani altfel! Un proiect pentru urmatorii 26 de ani".

Intr-un oras in care primarul e ingrijorat de distanta dintre cabinetul sau si cel al amantei sale e greu sa vorbesti de implicare si volunariat. Pentru ca eu cred ca un oras modern ofera cetatenilor sai posibilitatea sa se implice. Avem zece banci de vopsit, sapte copaci de plantat, etc. Asteptam voluntari. Iar daca voluntarii nu vin trebuie pornite proiecte de educatie in scolile din Iasi. Ca astfel viitoarea generatie sa fie mult mai sensibila la mediu, participare, respect fata de oras. Copaci, banci, da, actiuni simple, plauzibile, care te fac cetatean. Adica un cetatean informat, consultat, prezent.

Eu fac parte din generatia care batea covorele la batator. Ani in sir, eu si vecinii mei purtam mizeriile din casa afara. Afara era un spatiu nedefinit, care putea fi maltratat, schingiut, rupt. Toti eram de acord ca afara poate fi oricum, in casa trebuia sa fie curat. Pentru Iasi trebuie facut un pas inainte, adica, nu ar fi rau sa intelegem ca afara este interiorul nostru. Eu fac parte din generatia care il cunostea pe Lisman gunoierul...

Nu stiu daca ati auzit de Iosif Sava? Iesean, un cunoscut realizator TV, emisiunea sa se numea "Seratele Muzicale TV". Deseori vorbea despre Iasi. Intr-o zi a spus: "Salvati Sararia, domnilor! Pentru ca e un muzeu in aer liber!". Era prin anii '90. Cerea salvarea strazii de noile constructii care isi aratau dintii. M-am intrebat des ce avea acea strada in mod special? Pai, era unitara, fara discrepante, placuta, tihnita. O ulita ieseana in care timpul trece molcom. Nu a fost salvata Sararia. Putine locuri au fost salvate in acest sens. Exista un festival sau un premiu Iosif Sava la Iasi?

Nu stiu daca ati auzit de "Poiana cu statui"? Este vorba de o tabara de sculptura in padurea Barnova. Un proiect reusit al anilor '80. Ce nu reuseste este popularizarea locului. Sigur nu cer publicitate ca sa gasesc munti de gunoaie. Eu nu am mai fost acolo de 14 ani. Ultima oara era un calugar care incerca sa-si construieasca un schit. Stau asa si ma gandesc noaptea, aici, aproape de Florenta, daca intr-o dimineata se scoala, intr-o betie spirituala, sihastrul respectiv si pune mana pe toporisca si trage in bietele statui? Pentru ca, nu-i asa, nu trebuie sa te inchini la chip cioplit?! Dar cum de a primit el aprobare? Si ce are in comun operele de sculptura de sfarsit de veac comunist cu nevointa bietului calugar? 

Eu daca as candida la administratia locala as face o conferinta de presa in aceste doua locatii. Printre masinile ce nu cruta de loc Sararia, si printre statui, in mislocul padurii Barnova. Si conferinta mea de presa s-ar chema: "26 de idei ale mele, 26 de idei ale tale, impreuna cu alte 26 de idei ale lui. Un proiect pentru urmatorii 26 de ani".

Primele cuvinte ce le-am invatat aici in Italia au fost: "Tutto costa" si "Schiacciata". Uite asa parea si Constantin Simirad, un fost primar al Iasului, plat, turtit, in fata faptului ca totul costa. Si asta cand marturisea intr-o transmisiune pe un post local ca el nu gaseste trei oameni cinstiti ca sa-i puna responsabili pe pietele agroalimentare: "Pentru ca toti fura, dupa a treia zi.". Nu stiu daca actualii responsabili ai pietelor sun cinstiti, cert este ca negasind cinstea in oras, Simirad a ales sa plece in Cuba ca ambasador. De ce nu-si dadea el demisia in fata acestei neputine?

Dar cum de exista atata necinste in Iasi, cand sunt cel putin sapte manastiri, zeci de biserici si o mitropolie in oras? Dupa '89 pe toate maidanele gasite libere s-a "trantit o biserica". Pe campul unde eu jucam 9 pietre se construieste una. Si de ce se impotriveste "fericitul" si "prea fericitul" la fericirea copilului meu? Adica de ce el sa nu bata mingea pe maidan, de ce sa nu urle si sa se zbenghuie acolo? De ce o parlita biserica de cartier trebuie sa fie imprejmuita de ziduri de peste doi metri? Pai se pun ziduri intre drept maritori crestini si alti drept maritori crestini? Am vazut de nenumarate ori domul din Florenta, stiti foarte bine ca nu are imprejmuiri. Dar nu ma opun eu mantuirii neamului din cartierul Alexandru cel Bun, desi la numarul de biserici crescute nu a scazut numarul de betivi sau crasme, nici numarul de hoti sau derbedei.

Poate ca nu stiu eu, poate ca am ramas in urma, o fii Iasul plin de bazine de inot si sali de sport si mie nu mi s-a spus. Mi-ar place sa bat campii, de fapt mi-ar place sa bat maidane. Dar poate e m-ai bine asa, in cartierul Alexandru cel Bun sunt multi oameni in varsta, pentru ei e mai important sa aprinda o lumanare. O lumanare pentru ei, una pentru noi, copii lor plecati in strainatate, prin Spania, prin Italia, si care le m-ai trimitem un euro in plus. O lumanare pentru nepotii lor care acolo unde sunt au si sali de sport si bazine de inot. O lumanare pentru Mircea Badea si Antena 3, care le m-ai inveseleste viata. Pentru  Mihai Gadea nu, ca e "sambetist". Buna afacere, profunda viziune, succes electoral!

Niciun comentariu:

Eventual

Eventual (1) M-am gândit că Dumnezeu se cheamă "Eu sunt cel ce sunt" pentru că era sigur că în relația noastră cu El noi vom av...